Part 2
Femeia s-a îndreptat spre Cristian, iar el a simțit că inima îi bate mai repede. Existau doar câteva întrebări în minte: "Cine este, și ce își dorește de la mine?" Dar, înainte ca el să poată să formuleze o idee clară, ea a spus:
„Bună ziua, Cristian. Eu sunt Andreea, prietena veche a Mariei. Am venit să discutăm…”
Cuvintele ei păreau să se scurgă în aer, dar Cristian nu reușea să le înțeleagă. „De ce ar vrea cineva să vorbească cu mine? Ce legătură are?” În timp ce încerca să își găsească cuvintele, Maria și ceilalți părinți se strângeau rapid în jurul scenei, devinind curioși.
„Știu că totul pare o nebunie”, a continuat Andreea, „dar vreau să-i explic fostei tale soții ceva ce nu a realizat. Am venit să te apăr. Aceasta nu este o zi pentru a te umili, Cristian. Tu ești un tată minunat.”
Simțind o undă de confuzie și uimire, Cristian a încercat să se concentreze pe cuvintele ei. Era adevărat? Ea îi apăra valoarea? Ce fel de adevăr voia să dezvăluie? Chiar atunci, un fleac de îndoială i-a străbătut gândurile, dar Andreea a continuat inexorabil.
„Maria are probleme mai adânci decât își dă seama. Am observat cum se comportă cu tine și cu Bianca. Nu ești tu problema. Ea este supusă tensiunilor interne pe care nu le înțelege. Dar voiam să îți aduc un mesaj. La mulți ani de când ai fost un tată dedicat.”
Toți ochii erau acum pe Cristian, iar râsetele s-au transformat în șoapte curioase. Nu știa dacă să se simtă onorat sau umilit, dar inima lui se umplea de speranță. Totuși, replica Mariei n-a întârziat să apară.
„Ce vrei, Andreea? Să ne întorci în trecut? Să ne aduci doar mai multe dureri?” a urlat Maria, privindu-l pe Cristian cu dispreț.
Cristian simțea cum tensiunea creștea. Se îndoia de demnitatea sa. Într-o clipă de furie amestecată cu teama, a simțit o parte din el pregătită să iasă la luptă.
„Te rog, Maria. Nu este ziua ta să mă judeci. Bianca mă iubește, iar eu o iubesc. Asta este tot ce contează”, a strigat el, dorind să-și apere fiica și munca depusă.
Maria, surprinsă de pasiunea lui, a rămas tăcută. Privirile celor din jur s-au făcut transparente, iar Cristian a realizat că nu doar Andreea îl apăra – întreaga comunitate începuse să-l respecte.
Dar suspansul a devenit insuportabil, iar Cristian spera că acest moment de adevăr nu se va transforma într-o tragedie. Când Andreea l-a văzut ezitând, i-a propus să se întâlnească mai târziu pentru a discuta despre planurile de viitor. Cristian a fost de acord, dar inima lui batea mai repede ca niciodată de incertitudinea ce venea.
Momentul a fost întrerupt rapid de un alt sunet – un telefon care vibra în buzunarul lui. Era Bianca, care îl întreba de ce întârzie. Cristian a zâmbit, dar interior, lupta să-și controleze emoțiile.
„Tata, unde ești? Mi-e dor de tine!”
„Sunt aici, iubirea mea, te voi lua acasă imediat”, a spus el cu o voce caldă, dorind să o sărbătorească într-un mod special în acea zi. Dar, dintr-o dată, totul părea întunecat.
O frică enigmatică a cuprins întreaga situație, iar el a realizat că totul ar putea lua o întorsătură nefericită în orice moment. Un punct culminant părea iminent.