Soțul a aruncat scaunul cu rotile al soacrei sale la o parte și a strigat: „Scoate-o din casa mea!”, fără să-și imagineze că în noaptea aceea va pierde mult mai mult decât căsnicia.
PARTEA 1
Era o seară liniștită de primăvară, iar mirosul de flori proaspete pătrundea în camera micuță a apartamentului. Maria stătea pe canapea, ascultând zgomotul mașinii de spălat și privindu-se în oglindă. Ochi ei verzi, acum umflati de oboseală, se întrebau când totul a devenit atât de complicat. Între timp, în bucătărie, soțul ei, Paul, își termina cina cu un aer agitat.
„Maria, m-ai auzit?!” strigă el, nervos, fără să obține un răspuns. Soacra sa, Elena, stătea în un colț al camerei, ascultând conversatia fără să se interpune. Era o femeie de 70 de ani, slabă, cu părul alb și o voință de fier. Odată, fusese o mamă puternică, dar acum depindea de scaunul ei cu rotile.
„Scoate-o din casa mea!” a răbufnit Paul, aruncând scaunul cu rotile al Elenei la o parte. Dacă s-ar fi gândit două secunde, Paul și-ar fi dat seama că impulsul de furie era fatal. Ceea ce nu știa era că în acea noapte, destinul lor îi avea pregătit o lecție aspră.
Maria s-a ridicat brusc, surprinsă și îngrozită, iar inima i-a sărit în gât. „Paul, nu vorbești serios, nu? E mama mea!”, a răspuns ea cu voce tremurândă, dar fermă. Tensiunea în cameră devenea insuportabilă, iar Elena simțea cum se adună lacrimile în ochi.
„Dar starea ei… ce ai vrea să fac? Să stăm toată viața cu o povară?”, a ripostat el, transformându-se treptat dintr-un soț supărat în unul egoist. Maria dorea să creadă că nu era posibil ca soțul ei să se transforme atât de repede în cineva care nu avea milă.
Elena privi spre fiica ei. „Îmi pare rău că sunt o povară. Voi două sunteți tot ce am.” Maria simțea că ceva se clădește în pieptul ei, un sentiment de panică, dar și de putere. Era momente ca acestea când se întreba de ce alegerea de a se căsători cu Paul fusese atât de ușoară, iar acum se simțea ca într-un coșmar.
Cuvintele lui Paul s-au născut dintr-o frustrare adânc ascunsă. „Vreau să ne întoarcem la normal! Ne distruge! Te distruge!”, continuă el, dar fiecare cuvânt rostit îi adâncea singurătatea.
În acel moment, Maria a decis să aleagă. Între soțul ei și mama ei, inima sa a pendulat, dar roata destinului era deja în mișcare.
„Trebuie să plec!” a spus ea cu hotărâre.
Și a ieșit din cameră, lăsându-l pe Paul să se descurce cu furia sa și cu tăcerea sfâșietoare a mamei sale. Dar, în acel moment, niciunul dintre ei nu știa că acea noapte va fi doar începutul, un început întunecat.
